Primesc multe telefoane de la mamele pe care le-am consiliat cu unul, doi, chiar trei ani în urmă. Subiectul e, de cele mai multe ori, același, înțărcarea celui mic. Ce și cum să fac să înțarc copilul? Doarme atașat la sân toată noaptea, iar eu nu reușesc să mă odihnesc. Se trezește foarte des și nu știu dacă e normal și bine pentru el. Acestea sunt preocupări pentru multe mame care alăptează după vârsta de un an și jumătate, doi.
În general, după această vârstă apar momentele în care începi să simți că ai nevoie de o schimbare pentru că ești extrem de epuizată sau poate ai dureri de spate, de la faptul că stai în aceeași poziție până dimineață, pentru că îți este teamă să te întorci pe cealaltă parte deoarece te simte și îți va cere din nou să sugă.
Aceste trăiri nu apar la toate mamele. O parte alăptează la cerere până când copilul se autoînțarcă, ceea ce este perfect normal și recomandat. Faptul că micuțul tău se trezește frecvent noaptea nu este greșit, chiar dacă poate fi solicitant pentru tine.
Majoritatea mamelor care mă contactează pentru înțărcare cred că alăptarea poate avea loc doar la cererea bebelușului sau deloc. Mai există și varianta în care, spre binele general al familiei, poți opta pentru înțărcarea pe timp de noapte. E un demers care poate oferi mult calm și odihnă mamelor care, altfel, ar renunța complet la alăptare.
Dacă copilul are mai puțin de 2 ani, recomandarea mea este să aștepți împlinirea acestei vârste, pentru a începe înțărcarea pe timp de noapte. Până atunci copiii au nevoie de suptul nenutritiv pentru a reuși să adoarmă sau pentru a trece dintr-un ciclu de somn în altul.
Decide tu pentru tine
Înainte de a decide dacă înțarci copilul pe timp de noapte, analizează bine motivul pentru care îți dorești acest lucru. Trebuie să fie decizia ta, de care să fii 100% sigură, și nu a celor din jurul tău (rude, prieteni, medic ș.a.). Nu trebuie să o faci sub presiunea celor din jur. Ți se va spune că nu e normal să adoarmă la sân sau să se mai trezească la vârstă asta sau că va face carii sau că va deveni prea dependent de tine etc. (sunt subiecte combătute de cercetările recente). Dacă ai un astfel de motiv pentru care vrei să înțarci pe timp de noapte, dar instinctul tău îți spune altceva, îți recomand să analizezi din nou situația. Tu trebuie să simți că ai nevoie și vrei să faci acest pas.
Asigură-te că și copilul tău e pregătit
Este important să începi acest demers când copilul este pregătit, în sensul că adoarme deja și cu alte persoane, nu este bolnav, nu sunt alte schimbări majore în viața lui (începe sau a început de curând să meargă la grădiniță, a început antrenamentul la oliță, te întorci la serviciu etc).
După ce ai decis să începi înțărcarea pe timp de noapte discută cu cel mic. Este extrem de important să nu îl iei prin surprindere ci să îi spui ce urmează să se întâmple și de ce, în repetate rânduri. Chiar dacă ai impresia că nu ascultă sau că nu înțelege, mititeii noștri sunt mult mai perspicace decât tindem noi să credem. Poți stabili un moment în care să începeți și de care să tot aduci aminte. De exemplu, dacă decizi ca prima noapte să fie în weeked îi poți spune “în ziua în care tati va sta cu noi acasă vei dormi doar cu el”.
Discută cu partenerul tău
Apoi este bine să discuți cu partenerul tău pentru a te asigura de suportul lui. Una din recomandări este ca altcineva să-l adoarmă pe cel mic o perioadă de timp (1-2 săptămâni, ar fi ideal), și, bineînțeles, să îi fie alături toată noaptea. Poți continua să culci tu copilul, dar va fi dificil pentru el să înțeleaga că e mami acolo, are țiți și lapte, dar nu îi dă. Dacă nu-l ai pe tati alături de voi în acele momente, apelează la cineva pe care copilul îl cunoaște bine: bunica, bonă, o prietenă etc.
Acționați cu blândețe si răbdare
Primele 2-3 nopți sunt mai dificile. Cel mic se poate trezi des și poate plânge după tine sau după san. Acum, nu sunt de părere să îl lași să plângă până nu mai poate, doar pentru că ai hotărât să nu-l mai alăptezi noaptea. Îți recomand să îți urmezi instinctul, dar să nu mergi la el imediat ce l-ai auzit. În fond, e normal să lupte pentru ceea ce cunoaște și a avut până în acel moment. Așteaptă să te cheme persoana care a preluat sarcina de a-i fi alături. Dacă nu poate fi liniștit altfel (mângâiat, ținut în brațe, cuvinte calde și empatice) poate nu e pregătit și ar fi bine să mai aștepți câteva săptămâni, timp în care refaci planul. Urmează același program și în următoarele nopți. De exemplu, îi poți da să sugă înainte de a se bagă în pat, explicându-i că îi vei oferi sânul din nou când va fi lumină afară, ziua.
Este în regulă să nu mai alăptezi noaptea, dacă așa simți că e mai bine pentru tine și familia ta. Important este ca înțărcarea, pe timp de noapte și nu numai, să fie făcută la o vârstă potrivită și într-o manieră blândă, cu respect față de cel mic, tratându-l ca pe un partener, fiindu-i mereu alături și oferindu-i toată dragostea ta.
Despre experiența mea privind înțărcarea blândă pe timp de noapte a Catiei poți citi aici.
